luni, 10 iunie 2019

CINE SUNT STRĂINII CARE LUCREAZĂ TERENUL AGRICOL AL ROMÂNIEI!


DATE OFICIALE! Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane, etc.
În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 - 149.767 oferte, susține Ministerul Agriculturii, citat de Agerpres.
Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 - 172.353,79 hectare, iar în 2016 - 144.350 hectare.
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.
În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România, şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii parlamentare.
Propunerea legislativă vizează stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.
În ceea ce priveşte dreptul de preempţiune al arendaşilor care vor să cumpere teren agricol, aceştia trebuie în primul rând să aibă calitatea de arendaş, conform contractului de arendare încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare; arendaşii - persoanele fizice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional, stabilit pe o perioada de 5 ani anterior înregistrării ofertei; arendaşii - persoane juridice: asociaţii/acţionarii să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; arendaşii persoane juridice, cu acţionariat altă/alte persoană/persoane juridice, asociaţii acestora să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani.
Iniţiativa legislativă prevede, în cazul preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, că are prioritate proprietarul terenului vecin cu latura mare a terenului oferit spre vânzare; în cazul proprietarilor de terenuri vecine care îndeplinesc aceleaşi condiţii, are prioritate tânărul fermier cu domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an. De asemenea, urmează proprietarii de teren agricol vecini care au hotarul comun - în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu terenul în cauză, iar în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unităţi administrativ teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul vecin cu domiciliul/sediul social ş/sau sediul secundar situat în raza unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.
În ceea ce priveşte tinerii fermieri, are prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie cu îndeplinirea condiţiei privind domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an.
În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de un an.
Principalele condiţii pentru potenţialii cumpărători persoane fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă studii în domeniul agricol.
În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte.
De asemenea, persoanele juridice trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.
Alte condiţii prevăzute în această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea termenului de 15 ani se face numai către statul roman; aplicarea unitară a procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan; încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea absolută.
România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).


vineri, 18 mai 2018

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 SLOBOZIA- 50 ANI!

Dragi absolvenţi ai Şcolii Gimnaziale Nr.3 din toate colţurile lumii,
Anul acesta aniversăm împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Şcolii Nr. 3, Slobozia!
O jumătate de secol!
Cu acest prilej, gândul nostru se îndreaptă către voi, cei care aţi învăţat pe băncile Şcolii Nr. 3 şi vă rugăm să ne sprijiniţi în demersul nostru de a completa Lista absolvenţilor.
Aşteptăm să ne trimiteţi în cel mai scurt timp, un mesaj (scris, video, fotografii de promotie sau din scoală etc.) în care să precizaţi numele vostru ca elev, anul absolvirii, numele învăţătorului, dirigintelui, date actuale despre voi.
Pentru confidenţialitatea datelor trimiteţi un mesaj privat.
Vă rugăm sa distribuiţi acest mesaj către cât mai mulţi
absolvenţi si, în măsura posibilităţilor, vă invităm sa participaţi direct la manifestările ce se vor desfăşura in luna Iunie 2018.

Director adj.,
Prof. Georgeta Vasile
Director,
Prof. Claudia Stoica

vineri, 23 ianuarie 2015

FONDURI PENTRU IMPADURIREA SI CREAREA DE SUPRAFETE IMPADURITE

Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare speciile forestiere din Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri prezentată la
capitolul”Alte informaţii suplimentare specifice măsurii” în Anexa 8.2M.8.1-5
Suprafețele forestiere create în baza sprijinului financiar oferit prin această măsură contribuie la promovarea sechestrării carbonului, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, reducerea eroziunii solului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei, precum și la refacerea biodiversității locale. Sprijinul acordat prin această măsură contribuie la atingerea obiectivuluide alocare a 30% din contribuția totală a FEADR a programului de dezvoltare rurală pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru protecția mediului.
Anexa 8.2M.8.1-1
. Sprijinul acordat prin această măsură este reprezentat de costuri standard, care se referă la:
· Prima de înființare a plantațiilor forestiere (denumită în cadrul măsurii Prima 1),care acoperă și costurile de realizare a proiectului tehnic de împădurire.
· Prima anuală acordată pe unitatea de suprafaţă (denumită în cadrul măsurii Prima 2), pentru o perioada de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreținere și ingrijire a plantaţiei forestiere și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi.
Beneficiarii sprijinului :
Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinătorii publici și privați de teren agricol şi neagricol și formele asociative ale acestora
Cheltuieli eligibile :
Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole, constând în cele două tipuri de prime acordate.
Costurile eligibile pentru cele două tipuri de prime sunt următoarele:
Cheltuieli eligibile pentru calcularea Primei 1:
· Costuri necesare întocmirii proiectului tehnic de împădurire (variabile în funcție desuprafața împădurită, care acoperă cheltuieli efectuate înaintea încheierii contractului).
Formula de calcul (formula 1) a valorii cheltuielilor pentru proiectul tehnic se prezintămai jos la titlul "sume şi rate de sprijin",
· Costuri legate de lucrările pentru înființarea plantației (costuri standard pentru cele treitipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte și cele două categorii de teren – agricol,neagricol).
Cheltuieli eligibile pentru calcularea Primei 2:
· Costuri legate de lucrările de întreținere a plantației pentru o perioadă de maximum 6 ani (perioada în care se efectuează lucrările de întreținere a plantației este stabilită încadrul proiectului tehnic de împădurire), asimilată termenului de închidere a stării demasiv (costuri standard pentru fiecare an de întreținere a plantației și cele trei tipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte);
· Costuri necesare realizării celor două lucrări de îngrijire a arboretelor efectuate dupăînchiderea stării de masiv (costuri standard pentru cele două lucrări de îngrijire aarboretelor pe cele trei tipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte);
· Compensații pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririiterenurilor agricole, acordate pentru o perioadă de 12 ani.
Cheltuieli pentru refacerea plantaţiei acordate in caz de forță majoră.
Conditiide eligibilitate
Terenurile eligibile sunt cele agricole şi cele neagricole (conform definiţiilor prevăzute de fişa tehnică a măsurii).
Suprafaţa terenului propus pentru împădurire în vederea realizării de perdele forestiere deprotecție va fi de cel puţin 0,5 ha iar suprafața compactă minimă împădurită va fi de cel puțin 0,1 ha.
Suprafaţa terenului propus pentru împădurire în vederea realizării de trupuri de pădure va fide cel puţin 1 ha, iar suprafața compactă minimă împădurită va fi de cel puțin 0,5 ha.
Următoarele categorii de teren nu sunt eligibile pentru sprijin prin această măsură:
· terenuri grevate de sarcini şi gajuri cu deposedare în favoarea unei terţe părţi, conform
evidenţelor cadastrelor locale,
· terenuri care fac obiectul unor litigii,
· terenuri menţionate în programe sau planuri naţionale sau locale de amenajare a
teritoriului ca deservind un interes public major,
· pajişti naturale permanente, cu excepţia celor afectate, conform proiectului tehnic, de fenomene de degradare a solului, și anume: eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă, eroziune de adâncime (ogaşe, ravene, torenţi), alunecări active, prăbuşiri,surpări şi scurgeri noroioase, prezența aglomerărilor de pietriş, bolovăniş, grohotiş,stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale, sărăturare sau aciditate puternică, prezența nisipurilor mobile,)
· terenurile agricole pentru care există angajamente în derulare pentru agro-mediu şi climă.În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o unitate administrativ teritorială (UAT) de nivel LAU 2.
Numai deţinătorii de terenuri agricole, încadraţi în categoria fermierilor activi (în baza art.9din Regulamentul (UE) 1307/2013, conform prevederilor legislaţiei naţionale) la momentuldepunerii aplicației, pot beneficia de compensații pentru acoperirea pierderilor de venit agricolca urmare a împăduririi terenurilor (componentă a Primei 2).
Deținătorii de teren agricol şi neagricol nu trebuie să facă obiectul altor forme de sprijin dinFondurile ESI sau alte fonduri publice pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe perioada de acordare a sprijinului în baza sub-măsurii 8.1, cu excepția, după caz, a plăţilor directe (Pilonul I al PAC) sau a plăţilor compensatorii acordate pe suprafaţă prin măsurile de dezvoltare rurală.
În cazul în care beneficiarul demarează lucrările de înființare a plantațiilor începând cu data de 1 octombrie, acesta poate să beneficieze pentru anul respectiv de plăţile directe acordate pe suprafaţă în baza Regulamentului (UE) 1307/2013. În situaţia demarării lucrărilor de împădurire înainte de data de 1 octombrie, parcelele respective nu mai pot beneficia de plăţiacordate pe suprafaţă în cadrul altor scheme în acel an de depunere a cererilor unice de platăpe suprafaţă.
Nu se acordă sprijin pentru plantarea de arbori din specii forestiere cu ciclu scurt de producție,pomi de Crăciun sau arbori cu creștere rapidă întrebuințați pentru producerea de energie.
Persoanele juridice aflate în dificultate aşa cum sunt definite conform prevederilor
Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor
nefinanciare aflate în dificultate nu sunt eligibile.
Proiectele de împădurire pe terenurile aflate în siturile Natura 2000 trebuie săcorespundă
obiectivelor stabilite pentru aceste zone fiind însoţite de Acord de mediu/Aviz Natura 2000
emis în urma evaluării adecvate de mediu.
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie:
· Principiul amplasării terenului (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru
împădurire situate în zonele deficitare în păduri, precizate în Anexa 8.2M.8.1-1);
· Principiul mărimii plantaţiei (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru
împădurire cu suprafaţă mai mare);
· Principiul funcției de protecție (se va acorda prioritate realizării de perdele forestiere de
protecție);
· Principiul funcţiei de reabilitare a terenurilor (se va acorda prioritate împăduriiterenurilor situate în UAT afectate de fenomene de aridizare, eroziune sau salinizare, în funcție de valorile indicelui de ariditate, gradului de eroziune sau gradului de salinizare);
· Principiul diversității speciilor (se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire carepropun cel puţin 2 specii de bază în compoziţie).
Sume şi rate de sprijin:
Intensitatea sprijinului este de 100%, cofinantare zero din partea solicitantului
Maximum 75% din costul standard legat de lucrările pentru înființarea plantației in caz de
forțămajoră.
Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect, care înglobează toate costurile aferente plăților efectuate pe toată durata de aplicare a contractului de finanțare, este de7.000.000 euro.
Valorile primelor anuale acordate pentru lucrările de împădurire sunt prezentate în Anexa
8.2M.8.1-4. Detalierea metodologiei de calcul a primelor se prezintă în capitolul
”Metodologia pentru calcularea sprijinului”.
Costul întocmirii proiectului tehnic de împăduriri este calculat in baza formulei 1.
Cost proiectare = VB + n*VM*2%, (denumită în cadrul măsurii formula 1)
unde
· VB- costul minim necesar pentru elaborarea unui proiect de împădurire pe suprafața
minimăadmisă – 590 (euro)
· n (ha) – numărul total de hectare propus pentru împădurire în cadrul proiectului
· VM (euro) – costul mediu național de împădurire unui hectar de teren agricol și neagricol(înființarea și întreținerea plantațiilor) – 8.889 euro
Deținătorii de terenuri agricole și neagricole proprietate a statului și deținătorii de terenuri
agricoleși neagricole proprietate a unităților administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.
 
 
NOTA: Cei care nu doresc asemenea informatiiin domeniul fondurilor nerambursabile ,rog sa imi comunice pentru a fi scosi din baza de date.
 
Col®ingBalici Mihai
Bucuresti

miercuri, 10 decembrie 2014

25 DE ÎNTREBĂRI EDIFICATOARE

Publicat de Ion Coja in Textele altora [2] pe 29.11.2014
Text primit pe E mail. Nu cunosc autorul, dar textul merită să circule


Cele 25 de întrebări stîrnite de marea enigmă postdecembristă: Klaus Iohannis – președinte!

După ce-am trimis pe e-mail comentariul pentru Evenimentul zilei  dedicat Revoluției din noiembrie 2014, la Bibliotecă fiind, m-am cufundat din nou în palpitantul meu obiect de studiu din ultimul timp:
Istoria Operațiunilor clandestine puse desfășurate de CIA în toată lume din 1948 pînă azi. Cu fiecare zi de lectură cu creionul în mînă mă conving tot mai mult de un adevăr pe care l-am mai scris în eseurile mele:
 Lumea modernă se definește prin prăpastia dintre ceea ce se vede la televizor și ceea ce este în realitate. Vedem, de exemplu, o Primăvara arabă ca să aflăm peste cîțiva ani, din documentele desecretizate de CIA, că a fost o Operațiune reușită a CIA cu un nume de cod.
Cufundat din nou în lectura documentelor desecretizate ale CIA, m-am trezit bătîndu-mă cu palma peste frunte: Cum dracu de m-am prostit atît de tare încît să nu mă întreb asupra unor ciudățenii din acest an, 2014, în care un necunoscut de la Sibiu în ianuarie 2014 sfîrșește prin a deveni Președintele  României prin incredibila răsturnare a scorului din primul tur?!

 În 23 februarie 1990, la nici două luni de la evenimentele din decembrie 1989, în atmosfera de tămîiere a Maselor care se revoltaseră împotriva Dictatorului, iscăleam în săptămînalul Expres eseul 22  decembrie 1989- O după amiază cu prea multe întrebări, prin care puneam la îndoială tezele oficiale despre caracterul
spontan al întîmplărilor care au dus la fuga lui Ceaușescu. Și iată-mă acum scriind patetic despre Revoluția din noiembrie 2014, fără să-mi pun  întrebări, mai mult decît îndreptățite acum, cînd vedem pe Klaus
Iohannis devenit președinte în ciuda tuturor previziunilor, multe dintre ele puse tot de mine pe acest blog cu mult înaintea victoriei incredibile a lui Klaus Iohannis:

1. De ce l-a adus Crin Antonescu pe Klaus Iohannis în februarie  2013 de la Sibiu direct în funcția de prim locțiitor al său la  conducerea PNL?

2. De ce s-a cramponat Crin Antonescu de dubla funcție a lui Klaus Iohannis – cea de ministru de Interne și cea de vicepremier cu finanțele – dacă pînă la urmă Klaus Iohannis i-a luat toate funcțiile?

3. De ce s-a încăpățînat Victor Ponta să-i refuze lui Klaus Iohannis dubla funcție, deși știa că asta va duce la  ruperea USL?

 4. De ce s-a încăpățînat Crin Antonescu să parieze pe procentajul de 20% la europarlamentare, oferind băieților pistolul cu care să tragă în el?
 5. De ce a anunțat Crin Antonescu că nu mai candidează la Președinție, după ce rupsese USL ca să poată candida?

6. De ce n-a sărit prietenul lui, Klaus Iohannis, să-l roage să revină asupra deciziei?

7. De ce a lansat Traian Băsescu teza Victor Ponta ofițer acoperit pentru ca pînă la urmă să nu mai spună nimic în această chestiune?
 8. De ce n-a mai suflat o vorbă Traian Băsescu despre ancheta  cerută serviciilor secrete privind filarea de la Paris?

9. De ce a fost atît de activ DNA înaintea primului tur, căpușînd campania electorală, pentru ca între cele două tururi să aibă o singură acțiune mai acătării?

10. Cine l-a dezinformat pe Victor Ponta în legătură cu  prezența la  vot în străinătate în primul tur?

11. Cine a exagerat scandalurile de la votul din primul tur pentru a  crea afluența uriașă din al doilea tur?

12. Ce ambasadori au avut misiunea să blocheze votul în  primul tur?

 13. Cine l-a convins pe Victor Ponta să nu mărească numărul de secții  de votare din străinătate, gest fatal, asemănător  convocării de către  Nicolae Ceaușescu a mitingului din 21 decembrie 1989?

 14. Se încălca Legea dacă se mărea numărul secțiilor de votare din  străinătate înaintea celui de-al doilea tur prin  Ordonanță de urgență?  Dacă da, era pregătită CCR să anuleze victoria lui  Victor Ponta?

15. Cum se explică comportamentul ambiguu al BEC? Prin judecătorii de  la Înalta Curte, instanța cea mai puternic penetrată cu  ofițeri  acoperiți?
16. A fost sincer Traian Băsescu cînd își exprima neîncrederea în Klaus Iohannis sau juca o comedie regizată împreună cu Klaus Iohannis?

17. Cum de-au fost organizate atît de bine pe rețele de socializare  mitingurile de protest din săptămîna dinainte celui de-al doilea tur?
18. Cum de s-au înșelat toate sondajele de opinie în legătură cu  prezența la vot, chiar și cele interne ale PSD?

19. Știa SRI tendința de venire la vot masivă? Dacă da, i-au spus lui Traian Băsescu?

20. Vineri, cînd a ieșit să îndemne băsiștii să iasă la vot, știa Traian Băsescu de posibila răsturnare de scor?

21. Cum se explică prestația ciudată a lui Crin Antonescu din ultimele zile, inclusiv din dimineața votului?
 22. Cîți dintre jurnaliștii care au întreținut pe televiziuni scandalul votului din străinătate sunt ofițeri
 acoperiți?

23. De ce nici un adversar de-al lui Victor Ponta, inclusiv Klaus Iohannis, nu mai suflă o vorbă despre dezastrul din  străinătate?  Operațiunea a țintit înfrîngerea lui Victor Ponta și, prin urmare, nu  mai trebuie căutate responsabilitățile?

24. De ce jurnaliștii care frecventează Ambasada americană de la București, pentru a primi sugestii sau chiar indicații, se declară mulțumiți de împărțirea Puterii între Klaus Iohannis și Victor Ponta?
 Așa a fost înțelegerea impusă de americani pentru a nu  se repeta scenariul din Ungaria?

25. De ce a amînat DNA ancheta în afacerea EADS, în care e vîrît pînă-n gît Vasile Blaga?
 
Acestea sunt, după mine, cele 25 de întrebări stîrnite de unul dintre cele mai enigmatice momente postdecembriste: Pierderea celui de-al doilea tur de scrutin de către Victor Ponta, la o diferență de
9% după ce-l cîștigase pe primul la o diferență de 10%. Numai cînd voi avea răspunsuri raționale la aceste întrebări, voi accepta c-a fost totul spontan.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 13287 ha
Intravilan: 1300 ha
Extravilan: 11987 ha
Populatie: 52710
Nr. locuinte: 18072
Nr. gradinite: 10
Nr. scoli: 8
Nr. licee: 6
Nr. universitati: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Cartiere rurale: Slobozia-Nouă, Bora
Activitati specifice zonei:
Agricultură, Prelucrarea produselor agricolae, Combinat chimic SC AMONIL, Fabrica de ulei SC ULCOM, Fabrica de tricotaje SC KORIN, 5 Bănci
Obiective turistice:
Mânăstirea înălţată de Matei Basarab în 1634, Muyeul Naţional al Agriculturii, Muyeul Judeţean, Staţiunea balneoclimaterică Amara
Facilitati oferite investitorilor:
Impozite pe teren şi clădiri pentru persoane juridice - 1%, Teren concesionat sau cumpărat cu toate utilităţile, Sprijin din partea autorităţilor locale, Forţă de muncă disponibilă, Poziţionare bună: la mijlocul distanţei Bucureşti - Constanţa