DATE OFICIALE! Suprafaţa de teren
agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000
hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care
utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Din punct de vedere al
provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia - 194, Germania - 80
de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23,
Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane, etc.
În ceea ce priveşte vânzarea
terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului
Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul
trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv
153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un
număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 - 149.767 oferte, susține Ministerul
Agriculturii, citat de Agerpres.
Statistica MADR din ultimii ani
arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 -
172.353,79 hectare, iar în 2016 - 144.350 hectare.
În 2019, până la data de 30
aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul
ofertelor depuse fiind de 50.304.
În prezent, la nivelul
Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea
terenurilor agricole în România, şi care vizează modificarea şi completarea
Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile
permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în
vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii
parlamentare.
Propunerea legislativă vizează
stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele
de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de
pomi, viţă de vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al
tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin
Agenţia Domeniilor Statului.
În ceea ce priveşte dreptul de
preempţiune al arendaşilor care vor să cumpere teren agricol, aceştia trebuie
în primul rând să aibă calitatea de arendaş, conform contractului de arendare
încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de
vânzare; arendaşii - persoanele fizice trebuie să facă dovada
domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional, stabilit pe o perioada
de 5 ani anterior înregistrării ofertei; arendaşii - persoane juridice:
asociaţii/acţionarii să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe
teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani, anterior înregistrării ofertei
de vânzare; arendaşii persoane juridice, cu acţionariat altă/alte
persoană/persoane juridice, asociaţii acestora să facă dovada sediului
social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani.
Iniţiativa legislativă prevede, în
cazul preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, că are prioritate
proprietarul terenului vecin cu latura mare a terenului oferit spre vânzare; în
cazul proprietarilor de terenuri vecine care îndeplinesc aceleaşi condiţii, are
prioritate tânărul fermier cu domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru
o perioada de 1 an. De asemenea, urmează proprietarii de teren agricol vecini
care au hotarul comun - în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu
terenul în cauză, iar în cazul în care latura mare sau una dintre laturile
egale ale terenului are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unităţi
administrativ teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul
vecin cu domiciliul/sediul social ş/sau sediul secundar situat în raza unităţii
administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.
În ceea ce priveşte tinerii
fermieri, are prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării tânărul fermier
care desfăşoară activităţi în zootehnie cu îndeplinirea condiţiei privind domiciliul
stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an.
În cazul exercitării dreptului de
preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus
vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea
condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul
naţional pe o perioadă de un an.
Principalele condiţii pentru
potenţialii cumpărători persoane fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe
teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior
înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe
teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior
înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale
române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă
studii în domeniul agricol.
În cazul persoanele juridice,
acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe
teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior
înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe
teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior
înregistrării acestei oferte.
De asemenea, persoanele juridice
trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al
ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole,
iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional
stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de
vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care
acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada
domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin
5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.
Alte condiţii prevăzute în această
iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind
vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o
perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea
termenului de 15 ani se face numai către statul roman; aplicarea unitară a
procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de
preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional
privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan;
încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în
plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru
orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt
drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în
extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea
absolută.
România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în
proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de
9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).